Ministerul Economiei se află în centrul unui scandal la final de an, după ce în spațiul public au apărut informații despre trecutul noii șefe de cabinet a ministrului, Adriana Miron. Aceasta a fost condamnată în 2015 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual, însă potrivit ministrului Irineu Darău, cazierul său este „complet curat” în prezent, ca urmare a reabilitării judiciare din anul 2020.
Ministrul a declarat marți, într-o conferință de presă, că nu au existat fapte de corupție, mită sau folos personal, ci un simplu prejudiciu administrativ de 1.647 de lei, achitat integral, și că decizia de numire este „perfect legală”.
Irineu Darău: „Adriana Miron are cazierul curat și o carieră impecabilă”
Ministrul Economiei a oferit primele explicații oficiale privind numirea, susținând că a analizat în detaliu situația și a primit toate clarificările necesare de la instituțiile competente.
„Doamna Adriana Miron are cazierul curat, conform documentelor eliberate în 2020. Cazul său nu are nicio legătură cu corupția, ci cu un prejudiciu administrativ minor, închis de mult. Este un funcționar cu peste 25 de ani de experiență în administrație, dintre care 11 în administrația centrală și 10 în gestionarea fondurilor europene. Are o carieră solidă, fără alte probleme”, a declarat Irineu Darău.
El a subliniat că numirea a fost făcută exclusiv pe criterii profesionale și că „nu se poate confunda o eroare administrativă de acum 15 ani cu un caz de corupție”.
„Am discutat deschis cu doamna Miron și am primit toate explicațiile. Reabilitarea judiciară a fost confirmată, iar din punct de vedere legal, nu există nicio interdicție. E nedrept ca un om să fie condamnat pe viață pentru o greșeală administrativă minoră”, a spus ministrul.
Cine este Adriana Miron
Adriana Miron este un funcționar public cu o carieră de peste două decenii. În perioada 2011–2015, a fost director general adjunct în cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (AM PODCA), structură aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.
Responsabilitățile sale vizau coordonarea departamentului financiar și aprobarea rapoartelor de verificare pentru proiectele europene. Ea a gestionat, printre altele, dosare privind fonduri destinate reformei instituționale și modernizării administrației publice.
După condamnarea din 2015, Adriana Miron a continuat să lucreze în mediul administrativ, însă pe funcții de execuție. În 2020, a obținut reabilitarea completă, ceea ce i-a permis să revină în structurile de conducere ale statului.
Dosarul care i-a adus condamnarea
Cazul Adrianei Miron își are originile în anul 2010, când, potrivit propriei declarații, a fost chemată la cabinetul ministrului de la acea vreme pentru a explica un raport de verificare ce privea un proiect finanțat din fonduri europene, la care participa și Ministerul Afacerilor Interne.
Raportul, întocmit de o echipă de control din cadrul ministerului, identifica nereguli în procedurile de achiziții publice, pentru care au fost aplicate penalități. Miron, care nu făcea parte din echipa de control, a aprobat documentul, considerând că este justificat.
Ulterior, ea a susținut că i s-a cerut „să își reconsidere poziția” și să retragă raportul, lucru pe care l-a refuzat. După acest refuz, ar fi urmat – potrivit propriei versiuni – o serie de acțiuni împotriva ei, care au culminat cu o plângere penală.
Dosarul a vizat două capete de acuzare:
-
Abuz în serviciu, pentru presupusa influențare a unui concurs intern;
-
Fals intelectual în formă continuată, pentru contrasemnarea a două foi de pontaj ale unui angajat temporar.
Instanța a decis condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare, însă fără interdicții profesionale majore. Prejudiciul calculat a fost de 1.647 de lei, sumă recuperată integral.
Explicațiile Adrianei Miron
Într-un punct de vedere transmis presei, Adriana Miron a spus că decizia din 2015 „nu a avut nicio legătură cu corupția”, ci cu „o interpretare administrativă eronată”.
„A fost o situație nefericită, într-un context politic tensionat. Am plătit pentru o decizie birocratică de rutină. Nu am obținut niciun avantaj, nu a existat mită, nu a existat intenție. Totul s-a rezumat la semnarea a două documente, pentru care prejudiciul a fost de 1.647 de lei. Am trecut printr-un proces lung, am fost reabilitată și am continuat să muncesc în administrație cu aceeași integritate”, a spus Miron.
Ea a adăugat că în cei 25 de ani de activitate „nu a fost niciodată acuzată de fapte de corupție” și că decizia ministrului Irineu Darău este o dovadă că „profesionalismul nu trebuie umbrit de greșelile trecutului”.
Reacții și controverse
Numirea Adrianei Miron a stârnit reacții mixte în mediul politic și administrativ. Surse din minister au confirmat că decizia a fost discutată intern, însă nu au existat obiecții legale.
Totuși, opoziția a cerut explicații publice, acuzând „lipsa de transparență” și „neglijență morală” în procesul de selecție.
„E o chestiune de imagine, nu doar de legalitate. Într-o perioadă în care se cere integritate totală în funcțiile publice, astfel de numiri aruncă umbre asupra guvernării”, a declarat un deputat al opoziției.
Ce urmează pentru Ministerul Economiei
Ministrul Irineu Darău a precizat că nu intenționează să revoce numirea, întrucât aceasta respectă toate cerințele legale. În același timp, a transmis că ministerul va publica pe site toate documentele justificative pentru a elimina suspiciunile.
„Este un caz închis juridic și moral. Nu pot lăsa un profesionist valoros să fie linșat mediatic pentru o greșeală birocratică din urmă cu 15 ani. Adriana Miron a fost reabilitată și a muncit exemplar. Eu cred în oameni care pot învăța din trecut, nu în stigmatizare permanentă”, a spus ministrul.