Poate ai observat că în zilele reci apar dureri de cap, amețeli sau o stare de tensiune interioară. Nu e doar impresie: frigul chiar poate ridica valorile tensiunii arteriale.
Fenomenul este frecvent, mai ales la persoanele cu hipertensiune sau boli cardiace, dar are o explicație clară – și poate fi ținut sub control prin câteva măsuri simple.
Cum reacționează corpul la frig
Când temperatura scade, organismul are o prioritate: să păstreze căldura vitală. Pentru asta, vasele de sânge de la suprafața pielii se contractă – proces numit vasoconstricție.
Această contracție micșorează diametrul vaselor și crește presiunea cu care inima trebuie să pompeze sângele. Rezultatul: tensiunea urcă.
În același timp, frigul activează sistemul nervos simpatic – cel responsabil de reacțiile de tip „luptă sau fugi”. Se eliberează adrenalină și noradrenalină, hormoni care accelerează bătăile inimii și contractă și mai mult vasele de sânge.
Practic, corpul intră într-o stare de alertă, iar presiunea arterială crește chiar dacă nu simți imediat.
Ce alte mecanisme accentuează efectul frigului
1. Scăderea flexibilității vaselor de sânge
La temperaturi scăzute, endoteliul (stratul intern al vaselor) își pierde din elasticitate. Vasele devin mai rigide și se dilată mai greu, ceea ce amplifică presiunea exercitată asupra pereților arteriali.
2. Sânge mai „gros”
În frig, circulația încetinește, iar sângele devine puțin mai vâscos. Acest lucru îngreunează pomparea și crește rezistența din sistemul circulator. În plus, sângele îngroșat favorizează formarea de cheaguri, crescând riscul de complicații cardiovasculare.
3. Nivel scăzut de vitamina D
Soarele de iarnă nu oferă suficientă lumină ultravioletă pentru sinteza normală a vitaminei D. Aceasta are rol important în reglarea tensiunii arteriale. Când lipsește, valorile pot crește ușor, mai ales la persoanele care deja au predispoziție la hipertensiune.
4. Schimbarea stilului de viață
Zilele scurte și frigul reduc activitatea fizică. În plus, alimentația de iarnă este mai bogată în sare, grăsimi și alcool – factori care, împreună, duc la creșterea tensiunii. Chiar și lipsa somnului sau stresul sezonier pot contribui.
Cine este cel mai vulnerabil
-
Vârstnicii, la care pereții vaselor nu mai sunt la fel de elastici.
-
Persoanele cu hipertensiune cunoscută, care pot observa variații bruște chiar și sub tratament.
-
Cei cu boli de inimă, rinichi sau diabet, pentru care frigul reprezintă un stres suplimentar.
-
Persoanele care lucrează în aer liber sau locuiesc în spații slab încălzite.
Pentru aceste categorii, chiar și o creștere modestă a tensiunii poate dubla riscul de accident vascular cerebral sau infarct.
Cum poți preveni creșterea tensiunii în sezonul rece
1. Verifică-ți tensiunea mai des
Măsoar-o dimineața și seara, preferabil la aceeași oră. Notează valorile și arată-le medicului la control. Un tensiometru electronic validat pentru uz casnic este suficient pentru monitorizare.
2. Păstrează căldura în locuință
Temperatura ideală este între 19 și 22 °C. Evită expunerea prelungită la frig chiar și în interior – corpul răcește ușor extremitățile, iar presiunea arterială crește reflex.
3. Evită schimbările bruște de temperatură
Trecerea dintr-o cameră caldă în aerul rece poate provoca o creștere rapidă a tensiunii. Îmbracă-te în straturi, acoperă-ți capul și mâinile și respiră prin eșarfă când ieși afară.
4. Mănâncă echilibrat
Redu sarea (nu mai mult de o linguriță pe zi) și limitează alimentele procesate. Consumă zilnic legume, fructe și cereale integrale. Iarna, poți apela și la legume congelate – își păstrează majoritatea nutrienților.
Evită excesele de alcool, care provoacă inițial o dilatare a vaselor (te încălzește pe moment), urmată de o vasoconstricție accentuată care ridică tensiunea.
5. Fă mișcare zilnic
Nu e nevoie de antrenamente intense: 30 de minute de mers alert, dans, exerciții în casă sau urcatul scărilor pot menține circulația activă. Activitatea fizică regulată ajută vasele să rămână flexibile și reduce valorile tensionale.
6. Hidratează-te
Chiar dacă nu simți sete, frigul deshidratează. Lipsa apei îngroașă sângele și crește tensiunea. Bea minimum 1,5 l de lichide pe zi – apă, ceaiuri neîndulcite sau supe ușoare.
7. Ai grijă de vitamina D
Discută cu medicul despre analizele sezoniere. Dacă nivelul este scăzut, poate recomanda suplimente. Vitamina D contribuie la sănătatea vaselor și la echilibrul tensiunii.
8. Urmează tratamentul exact cum a fost prescris
Nu modifica dozele de medicamente fără acordul medicului, chiar dacă tensiunea pare stabilă. În unele cazuri, specialistul poate ajusta temporar schema în funcție de sezon.
Când trebuie să te îngrijorezi
Dacă observi valori persistente peste 140/90 mm Hg, dureri de cap severe, amețeli, senzație de presiune în piept sau tulburări de vedere, solicită evaluare medicală.
O creștere semnificativă a tensiunii în timpul iernii poate indica o reacție exagerată la frig sau o problemă cardiovasculară care necesită atenție.
De ce e important să reacționezi la timp
Hipertensiunea nu doare, dar în timp afectează vasele, inima și rinichii. Frigul acționează ca un test de stres pentru sistemul circulator – iar dacă există deja o vulnerabilitate, riscul de complicații crește.
Monitorizarea regulată și câteva schimbări simple de rutină pot preveni evenimente grave.